
Suedia – Skatteverket
Am primit o citație / invitație la control de la Skatteverket (ANAF-ul suedez), direct pe adresa noastră. Rezultatul a fost clar: autoritățile au verificat și au confirmat că activitatea este în regulă.
În realitate, nu e magie și nu e „șmecherie”. Este cunoaștere aplicată: drepturi, reguli europene și proceduri administrative pe care le folosim, pas cu pas, ca să construim dosarul corect.
Totul pleacă de la jurisprudența europeană și de la logica programelor guvernamentale de sprijin pentru studenți.
Un reper important este cauza Case C-46/12 – LN v Styrelsen for Videregående Uddannelser og Uddannelsesstøtte (CJUE, 21 februarie 2013).
Pe scurt: statele vest-europene au înțeles că trebuie să finanțeze studenți (inclusiv pe cei care se mută la studii), pentru că au nevoie de oameni calificați, iar mulți tineri capabili nu au resurse să înceapă fără sprijin.
Hai să-ți explicăm ceva ce, cel mai probabil, nu ai mai întâlnit în România. Știm, e un pic diferit și o să dureze câteva minute să-ți facem o imagine clară, dar promitem că merită. Așa că ia-ți un moment, respiră adânc și hai să ne uităm împreună la cum funcționează sistemul ăsta. Nu e chiar un „roman”, dar sunt câteva idei care merită parcurse până la capăt.
Pentru că acest tip de sprijin financiar nu există în România, cel mai probabil nici tu, nici părinții tăi nu aveți un reper clar. Tocmai de aceea o să explicăm cât mai simplu, pas cu pas.
„Bursele G.C.R.S.” nu sunt bani pentru note mari. Nu e genul de bursă clasică. Dacă vrei o comparație ușor de înțeles, gândește-te la ele ca la o continuare a alocației – dar pentru studenți. Și da, asta înseamnă că toți studenții se pot califica, nu doar cei de 10.
Și dacă tot am zis „alocație”, probabil te gândești că banii vin de la stat, nu? Corect. Dar atunci ce legătură are GCRS cu asta? Bună întrebare.
Știu că promiteam un text lung, dar de fapt ai aflat esențialul foarte repede. Totuși, hai să vorbim și despre cifre și câteva detalii practice, ca să ai o imagine completă.
Chiar dacă am menționat mai multe țări, ideea de bază e aceeași peste tot: sistemul funcționează similar în majoritatea statelor. Se schimbă doar denumirile instituțiilor și câteva detalii birocratice. În 93% din cazuri, totul merge aproape la fel.
Primii care au înțeles că investiția în studenți e cheia pentru o țară puternică au fost suedezii. Încă din 1919, Suedia a oferit sprijin financiar tinerilor care mergeau la facultate, ca să nu fie o povară pentru familii și să se poată concentra pe studii.
Să analizăm situația în Olanda, deoarece majoritatea celor care aplică pentru „Bursele GCRS” sunt studenți acolo.
Completezi formularul de aplicare, iar după trimitere te contactăm ca să începem procesul. Reține: nu noi aprobăm finanțarea – noi te ajutăm să construiești dosarul corect.
Formularul se deschide direct în pagină. Dacă nu se încarcă, reîncarcă pagina sau încearcă din alt browser.
În ultimii ani, unii studenți români au constatat că accesul la finanțare a devenit brusc mai dificil sau chiar blocat, pe baza unor suspiciuni și interpretări administrative discutabile. Asta a generat contestații, cereri Woo (desecretizarea documentelor) și, în final, documente publice care arată că subiectul a ajuns la nivel instituțional.
Mai jos ai un exemplu concret: o publicare oficială pe site-ul Tweede Kamer (Parlamentul Olandei), apărută în urma unei solicitări Woo. Nu „dovedește totul” singură, dar confirmă un lucru esențial: discuția despre finanțare și tratamentul aplicat studenților români a existat în mod real, în acte, la nivel guvernamental.
Când o instituție încearcă să restrângă accesul la un drept sau la o finanțare, totul se reduce la un lucru: ce există în acte și ce poate fi verificat. O publicare oficială ajută fiindcă arată că nu vorbim despre „o poveste”, ci despre un subiect administrativ real, documentat public.
Important: finanțarea o aprobă instituția statului, nu G.C.R.S. Rolul nostru este să punem lucrurile în ordine, corect, și să arătăm clar ce e legal și ce nu.
Letter from the government
Publication following Woo request for student loan applications – Romanian students GCRS
Submitter: E.E.W. Bruins, Minister of Education, Culture and Science
Date: 17 January 2025
Number: 24724-244
Permanent committee: education, culture and science
Scrisoare din partea guvernului
Publicație în urma solicitării Woo pentru cereri de finanțare – Studenți români GCRS
Solicitant: E.E.W. Bruins, Ministrul Educației, Culturii și Științei
Data: 17 ianuarie 2025
Număr: 24724-244
Comisia permanentă: educație, cultură și știință
Dacă tot vorbim despre „dovezi”, e important să înțelegi un lucru: nu ne-am oprit la discuții sau la interpretări. Când am văzut cum a fost tratată „problema românească” în practică, am dus cazul mai departe, în mod oficial.
Înseamnă că am prezentat instituțiilor europene, în scris, faptele esențiale: cum au fost discriminați studenții români, cum au apărut blocaje administrative și cum au fost afectate drepturi fundamentale.
Nu îți cerem să „crezi pe cuvânt”. Îți arătăm sursa oficială: o întrebare parlamentară publicată pe site-ul Parlamentului European, cu număr de înregistrare și pagină verificabilă.
Ca să înțelegi contextul mai clar: discuția despre DUO și tratamente incorecte nu este o „invenție” și nu apare doar în cazul studenților români. Există și exemple mediatizate în Olanda despre situații în care studenți au fost afectați de reguli aplicate greșit sau discriminatoriu, iar subiectul a ajuns public.
Mesajul important este acesta: există precedente în spațiul public olandez în care DUO a fost asociat cu tratamente discriminatorii (sau cu efecte discriminatorii) și cu discuții despre despăgubiri. Asta contează pentru că arată un tipar de risc: reguli aplicate rigid, interpretări greșite și consecințe serioase pentru studenți.
Pentru cazul studenților români, miza nu este „spectacolul”, ci repararea unei nedreptăți și readucerea procesului în zona de legalitate, logică și transparență.
În paralel, împreună cu avocați din Olanda și România, pregătim acțiuni legale și solicităm despăgubiri pentru studenții români afectați. Scopul nu este răzbunarea, ci corectarea unei situații care a produs pierderi reale și a încălcat principii fundamentale.
Noi nu suntem „problema românească”. Suntem oameni care cer tratament corect și care refuză să accepte o nedreptate ca normalitate.
Ca să înțelegi corect ce vezi în captură: este o referință apărută în context instituțional, la nivelul autorităților olandeze. Pe scurt, subiectul „români, studenți și GCRS” a ajuns suficient de sus încât să fie discutat și raportat formal.
Pentru tine, partea esențială nu este „drama”, ci conținutul: există documente desecretizate în care se discută clar despre ce înseamnă activitate economică reală, remunerație și faptul că sursa banilor nu schimbă natura muncii. Iar asta e fix genul de clarificare care contează în practică.
„Vă mulțumim pentru transmiterea răspunsului WJZ. Credem că ar fi o idee bună să discutăm propunerea noastră cu un avocat înainte de a înainta această chestiune ministrului.
Jurisprudența Curții indică, în opinia noastră, că pentru a fi un angajat sau o persoană care desfășoară o activitate independentă, este important ca persoana să desfășoare o activitate economică în schimbul unei remunerații. Aceasta poate fi sub forma unei activități desfășurate sub autoritatea altcuiva sau în calitate de persoană independentă care prestează un serviciu pentru care există o remunerație. Activitatea trebuie să fie reală și nu marginală sau accidentală. Pentru a stabili dacă este vorba de muncă, nu contează care este sursa fondurilor din care cineva este plătit.
Părinții copiilor care studiază într-un alt stat membru pot înființa o fundație și pot face donații către aceasta. Dacă acești copii lucrează apoi pentru fundația respectivă și sunt plătiți cu banii proveniți din donația părinților, ei pot beneficia de prestații sociale.”
Acum se leagă logic și partea practică: când completezi formularul, îți cerem informații despre părinți, rude și contact de urgență fiindcă, în realitate, procedura nu e doar „o bifă”. În multe situații, e nevoie ca și familia să înțeleagă clar pașii, riscurile și regulile, ca să nu apară blocaje din neînțelegere sau din lipsă de comunicare.
De aceea, când aplici pentru „Bursele GCRS”, urmează să avem o discuție atât cu tine, cât și cu cel puțin o rudă. Scopul este simplu: toți cei implicați să înțeleagă perfect sistemul și să ai sprijinul necesar ca să-l accesezi fără probleme.
Mulți se întreabă dacă banii primiți prin „Bursele GCRS” sunt un împrumut și cât trebuie returnat după absolvire. Răspunsul corect e mai nuanțat: în majoritatea țărilor vorbim despre un sistem social pentru studenți, cu reguli specifice, diferite de un credit bancar clasic.
Să luăm exemplul unui student din Suedia care a primit 79.200 EUR pentru 6 ani de studii. După absolvire, acesta găsește un job cu un salariu net de 3.500 EUR/lună.
Statul suedez îi solicită rambursarea printr-o factură trimestrială de 180 EUR, adică 720 EUR/an, iar în 15 ani ajunge la un total de aproximativ 10.800 EUR.
Dacă ne uităm la cheltuielile pe durata studiilor (de exemplu 42.000 EUR pentru chirie și mâncare), observăm că studentul a putut să economisească 37.200 EUR. Practic, cu banii economisiți poate cumpăra o mașină cash în loc să plătească o rată de leasing de 650 EUR/lună.
Concluzie: acesta nu este un împrumut obișnuit, ci o investiție în educație. Cu un efort minim de rambursare (în funcție de țară și venit), poți avea un start solid în carieră și stabilitate financiară.
Condițiile de returnare variază de la țară la țară, dar e important să reții că aceste sisteme sunt concepute special pentru studenți și nu trebuie confundate cu împrumuturile bancare obișnuite.
După absolvire, returnezi împrumutul doar dacă venitul tău anual depășește 21.000 £. Dacă pragul este depășit, se reține automat 9% din suma care depășește acest nivel, similar cu taxele.
Regulile se adaptează la nivelul de trai local. Returnarea se aplică doar dacă venitul anual depășește 12.000 £ (aproximativ 6.000 RON/lună). Dacă venitul nu ajunge la prag, nu trebuie returnat nimic.
Un detaliu mai puțin cunoscut: pe lângă finanțarea lunară pentru studenți, DUO a folosit și mecanisme suplimentare pentru a încuraja continuarea studiilor, inclusiv vouchere dedicate unei noi calificări sau unei specializări ulterioare.
Noi am numi conceptul „cumpărare de creiere”, dar denumirea oficială este voucher. Ideea este directă: DUO oferă, pe lângă alte forme de sprijin, și vouchere care încurajează oamenii să continue studiile în Olanda.
Important: existența acestor programe arată că mecanismele de sprijin pentru studenți nu sunt o „excepție”, ci o politică publică folosită constant, cu instrumente diferite în funcție de perioadă și context.
Îți recomandăm să citești cu atenție explicațiile de mai jos și abia apoi să treci la aplicare.
Întrebarea pe care o primim cel mai des de la părinți este simplă: „De ce ar oferi statul atâția bani copilului meu?”. Pentru că vorbim despre drepturi ale cetățenilor Uniunii Europene (libera circulație și drepturi conexe),
susținute de cadrul UE (de exemplu Directiva 2004/38/EC și directivele istorice care au construit acest regim).
Din păcate, în România aceste informații sunt rar explicate clar, iar mulți le consideră „anoste” sau „irelevante”.
Noi le tratăm exact invers: sunt drepturi reale, care trebuie cunoscute și folosite corect. Mai jos ai partea care contează pentru oricine: verificări și interacțiuni cu autorități (Suedia, Olanda, Germania),
care arată că vorbim despre un proces administrativ real, nu despre „povești”. Am primit o citație / invitație la control de la Skatteverket (ANAF-ul suedez), direct pe adresa noastră.
Rezultatul a fost clar: autoritățile au verificat și au confirmat că activitatea este în regulă. Mai jos vezi o invitație la control (cu termen și listă de documente), urmată de dovezi că, după verificări,
finanțarea a continuat. Ideea e simplă: dacă era ceva ilegal, reacția instituțională ar fi fost complet diferită. Avem inclusiv corespondență datată (26.11.2018) care indică pregătirea controlului pentru 14.12.2018,
adică un cadru procedural clar, cu pași și cerințe. Exact așa arată un proces administrativ real. Și statul german a verificat situația. Mai jos ai varianta ușor de urmărit, în 4 pași, cu dovezile aferente. Cel mai important verdict privind legalitatea acțiunilor G.C.R.S. vine din partea celor care chiar verifică:
autorități și experți care au tratat situația ca pe un proces administrativ real și au recunoscut conformitatea
cu legislația statelor în care activăm.De ce oferă statele acești bani și de ce e totul legal
Răspunsul pe scurt
Ce autorități au verificat conceptul „Burselor G.C.R.S.” de-a lungul timpului

Suedia – Skatteverket

Olanda – Belastingdienst / control & continuitate
Observație importantă

Germania – control și recunoașterea drepturilor (4 pași)
Mai jos găsești exemple concrete (decizii + dovada virării banilor) din mai multe țări, pentru studenți care colaborează cu Global Confederation of Romanian Students.
Suedia (CSN) În Suedia, finanțarea se acordă prin CSN (autoritatea pentru ajutoare studențești). Mai jos ai un exemplu de decizie și un exemplu de virare a banilor.


Olanda (DUO) În Olanda, finanțarea este gestionată de DUO. Mai jos ai un exemplu de decizie și un exemplu de virare a banilor.


Danemarca (SU) În Danemarca, finanțarea este gestionată prin SU. Mai jos ai desfășurătorul, confirmarea condiției de muncă și dovada virării banilor.



Marea Britanie (Student Loans) În UK, finanțarea include componente precum maintenance loan. Mai jos ai un exemplu de decizie de virare și un exemplu de desfășurător de plăți.


După cum ai putut observa anterior, discutăm despre combinarea a 10 directive ale UE și legislația națională a acestei țări. Mai jos, vei găsi câteva aspecte importante pe care trebuie să le înțelegi și să le aplici. Este important să știi că fiecare caz de fraudă va fi analizat cu atenție de către echipa G.C.R.S.
Prin urmare, este esențial să îți îndeplinești sarcinile corespunzătoare, altfel riști să fii eliminat din program. Nu dorim să ne expunem riscului de a fi blocați din cauza neîndeplinirii sarcinilor de către un singur participant.
În primul rând, trebuie să menționez că ofițerii instituției de control nu au constatat nicio încălcare a legilor olandeze și nu au emis nici măcar o amendă minimă, ceea ce este o dovadă a faptului că G.C.R.S., un ONG al studenților români cu sediul în Suedia, operează conform legilor și reglementărilor din țara gazdă.
În plus, autoritățile olandeze au fost impresionate de faptul că G.C.R.S. a luat această inițiativă pentru a ajuta cât mai mulți studenți români. Este important de menționat că acești bani sunt proveniți din dreptul pe care românii care studiază în țări membre U.E. îl primesc dacă îndeplinesc condițiile cerute prin „Bursele G.C.R.S.”.
Lucrăm cu pași clari și sprijin practic, în funcție de țara în care vrei să studiezi. Mai jos sunt câteva dintre statele unde inițiativele G.C.R.S. sunt active.
Pentru că noi NU te trimitem la studii, noi te așteptăm deja aici.